A apărut Ordonanța de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Pe scurt, articolul XXIII spune ca se impun măsuri pentru prevenirea acumulării de plăți restante la sfârșitul exercițiului bugetar 2024. Instituțiile publice trebuie să actualizeze graficele de execuție/livrare în funcție de creditele bugetare disponibile și să evite înregistrarea de plăți restante. De asemenea, se menționează responsabilitatea ordonatorilor de credite în această privință.
Interpretarea conform căreia articolul XXIII impune sarcini suplimentare și indirecte asupra operatorilor economici este una validă și subliniază o problemă subtilă care ar putea afecta negativ companiile private. Iată de ce:
1. Responsabilități împovărătoare pentru operatorii economici: Articolul XXIII impune instituțiilor publice să actualizeze graficele de execuție/livrare în funcție de creditele bugetare disponibile. Asta înseamnă că operatorii economici care au contracte cu instituțiile publice trebuie să ajusteze termenele de livrare sau execuție conform acestor restricții bugetare. Aceasta poate crea o situație în care firmele sunt forțate să continue lucrările fără a primi plățile la timp, deoarece instituțiile publice nu au disponibilitatea bugetară pentru a acoperi costurile în momentul respectiv.
2. Lipsa de claritate privind penalitățile: Un alt aspect este absența menționării clare a posibilității de a cere penalități de întârziere pentru neplata la timp. Aceasta poate lăsa impresia că firmele ar putea ajunge în situația de a „finanța” temporar proiectele publice prin continuarea lucrărilor pe cheltuiala proprie, fără a putea cere penalități sau a putea întrerupe activitatea fără a-și periclita relația contractuală.
3. Evitarea explicitării: Se observă, probabil corect, că aceste obligații nu sunt formulate direct și explicit, ceea ce face ca operatorii economici să fie într-o poziție vulnerabilă. Obligațiile care revin instituțiilor de a notifica beneficiarii sau furnizorii nu includ în mod explicit protecții pentru aceștia în caz de întârziere a plăților, ceea ce poate duce la o „subînțeleasă” obligație de a continua lucrările fără o bază clară pentru a solicita compensații.
4. Impactul pe termen lung: Dacă instituțiile publice nu își gestionează bine resursele financiare și se creează întârzieri în plata furnizorilor, acest lucru poate pune o presiune semnificativă pe firmele private, care vor avea costuri suplimentare. În plus, operatorii economici pot fi reticenți să mai colaboreze cu statul sau să ofere condiții favorabile în viitor.
Deși textul reglementează activitatea ordonatorilor de credite, impactul indirect asupra operatorilor economici este evident, iar lipsa clarității privind compensațiile și penalitățile îi plasează într-o poziție vulnerabilă. Acest lucru poate duce la dificultăți financiare pentru firmele implicate în proiecte publice, care ar putea ajunge să suporte riscuri financiare în locul statului.
Cei interesati ne pot contacta:
– pe email la adresa contact@vreausaparticip.ro;
– telefonic sau WhatsApp la numarul 0786171858.
#consultanta #licitatii #constructii #delavreaulaam g#nsm #vreausaparticip
Comentarii recente