România este într-o situație complicată: nu reușește să folosească banii europeni disponibili prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar consecințele sunt serioase. De exemplu, pentru că fondurile europene nu sunt folosite la timp, România ajunge să se împrumute de pe piețele externe, dar la dobânzi mari – aproape 8%. Alte țări din Europa, cum ar fi Grecia, împrumută bani mult mai ieftin.

Problema principală? Lipsa de acțiune. Doar 14% din țintele asumate prin PNRR au fost atinse. Restul rămân pe hârtie, iar banii rămân blocați.

Achizițiile publice sunt „locul unde se întâmplă magia” în multe dintre aceste proiecte finanțate de UE. Dacă procesul de achiziții este lent, complicat sau netransparent, proiectele stagnează, iar banii rămân nefolosiți.

Pentru a schimba lucrurile, achizițiile trebuie să fie rapide, transparente și să atragă mai mulți ofertanți. Asta înseamnă:

• reguli clare;
• mai puțină birocrație;
• controale care să prevină abuzurile, fără să blocheze proiectele.

Fiecare proiect neterminat înseamnă bani pierduți. Iar când statul se împrumută scump, asta afectează pe toată lumea. Schimbările sunt posibile, dar necesită decizii rapide și clare.

Ce se va întâmpla cu proiectele licitate și contractate cu fonduri PNRR?

Proiectele deja licitate și contractate prin PNRR sunt sub presiune, din mai multe motive:

1. Termenele stricte impuse de PNRR Fondurile PNRR vin cu termene limită clare pentru implementare. Dacă acestea nu sunt respectate, banii alocați pentru proiecte pot fi retrași. Asta înseamnă că lucrările trebuie să avanseze rapid, iar întârzierile nu mai sunt o opțiune.
2. Creșterea costurilor În ultimele luni, prețurile la materiale de construcții, combustibili și alte resurse esențiale au crescut semnificativ. În multe cazuri, contractele semnate nu includ clauze care să acopere aceste creșteri, ceea ce pune o presiune enormă pe antreprenori. Ei fie vor solicita renegocieri, fie vor risca să nu-și poată îndeplini obligațiile contractuale.
3. Capacitatea redusă de implementare Autoritățile contractante se confruntă cu lipsa de personal calificat pentru gestionarea proiectelor complexe. În plus, birocrația greoaie și întârzierile administrative pot bloca desfășurarea lucrărilor. De exemplu, întârzierile în emiterea autorizațiilor pot duce la pierderea finanțării pentru proiectele respective.
4. Riscul de suspendare a plăților Dacă proiectele nu respectă regulile de achiziții publice sau dacă există suspiciuni de fraudă, plățile din partea UE pot fi suspendate. Asta ar însemna că firmele care derulează lucrările nu își vor primi banii la timp, iar proiectele se vor opri.

Ce se întâmplă dacă autoritățile locale nu primesc rambursările de la PNRR?

În unele cazuri, autoritățile locale au ales să acopere din bugetul propriu o parte din costurile lucrărilor, asumându-și riscul că vor primi ulterior rambursările din fonduri PNRR. Dacă aceste rambursări nu se vor concretiza, consecințele pot fi grave:

1. Blocaje financiare pentru autoritățile locale

Bugetele locale sunt deja limitate. Cheltuirea fondurilor pentru proiectele PNRR fără a primi rambursările promise va crea dezechilibre financiare majore. Alte investiții locale – cum ar fi infrastructura mică, școlile sau spitalele – ar putea fi amânate sau anulate.

2. Creșterea datoriilor publice locale

Unele autorități ar putea fi forțate să apeleze la împrumuturi pentru a acoperi golurile financiare, ceea ce va genera costuri suplimentare. În plus, există riscul ca unele administrații să nu poată susține rambursarea acestor împrumuturi, intrând în incapacitate de plată.

3. Încetarea lucrărilor

Dacă plățile întârzie prea mult sau nu sunt rambursate deloc, constructorii implicați în proiecte riscă să nu-și primească banii. Aceștia pot opri lucrările, ceea ce va duce la întârzieri sau chiar la abandonarea proiectelor.

4. Pierderea încrederii

Firmele private și investitorii vor deveni reticenți în a se implica în proiectele publice viitoare. Acest lucru va afecta grav capacitatea autorităților de a atrage colaboratori pentru alte inițiative.

Ce putem face mai departe?

Situația fondurilor PNRR este complexă, iar multe dintre problemele întâmpinate provin dintr-un sistem care adesea pare greu de schimbat. Totuși, asta nu înseamnă că discuțiile și ideile constructive nu își au locul.

Fiecare dintre noi – fie că suntem implicați în achiziții publice, gestionarea proiectelor sau doar observatori ai situației – putem să contribuim la un dialog mai amplu. Cum putem face lucrurile mai eficiente? Ce ar ajuta autoritățile locale să nu mai intre în astfel de situații? Unde vedeți voi, cei care citiți, soluții sau puncte care pot fi îmbunătățite?

Nu promitem că putem schimba sistemul de mâine, dar discuțiile deschise și oneste sunt primul pas. Haideți să împărtășim idei și să căutăm împreună soluții, chiar dacă ele vor conta mai întâi la nivel mic, acolo unde fiecare dintre noi își desfășoară activitatea.

Ne dorim să aflăm ce gândiți: ați trecut prin situații similare în proiectele voastre? Cum ați gestionat riscurile? Orice perspectivă este valoroasă și ne ajută să înțelegem mai bine cum putem naviga aceste vremuri complicate.

Dacă aveţi nevoie de informaţii suplimentare, vă punem la dispoziţie numărul nostru de telefon – 0786171858 – şi adresa de email – contact@vreausaparticip.ro!